Cartea de istorie

Cand te gandesti la ce au facut strabunii nostrii conducatori pentru glie, si prin cate fapte de vitejie s-au evidentiat pentru ca noi sa o ducem mai bine, si sa le fie reconoscute meritele in cartile de istorie.
Cata nedreptate pentru acestia ca in viitor sa apara in aceleasi carti alaturi de conducatorii zilelor noastre care si-au castigat dreptul asta prin mijloace josnice.

Istorie

Ca si popor avem in spate multa experienta in a fi chinuiti iar din aceasta grea experienta, oamenii si guvernele nu au invatat nimic si nici nu au actionat conform principiilor.
In prezent evenimentele importante sunt facute in general de bufoni, iar la stiri nu sunt prezentate realitati si se creeaza o falsa istorie.
Istoria poporului nostru reprezinta ceea ce suntem si motivul pentru care suntem asa iar viitorul e aici, e acum, iar de viitor ne e foarte teama nu de trecut.

Revenire cu suflet

Belu si Bitang s-au saturat in sfarsit sa stea pe langa politicieni si au revenit la adevarata lor meserie de antrenori ai lotului de gimnastica, poate in felul asta vom reveni acolo unde eram la gimnastica inainte ca ei sa plece. Aceasta revenire banuiesc ca este facuta din inima pentru ca de bani nici nu se poate pune problema.
Succes

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.7

Herodot vorbea despre getii care traiau la nord si la sud de Dunare ca aveau indrazneala de a se opune regelui persan Darius in 514 i.e.n., si care patru secole mai tarziu au faurit un stat puternic sub Burebista care putea ridica la lupta pana la 200.000 de luptatori.

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.6

Timişoara era primul oraş de pe continentul european cu străzile iluminate electric.
In Arad este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei şi a opta din lume.
In Ploiesti se construieste prima rafinărie din lume. Deoarece Ploieştiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”.
La Braşov se înfiinţează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.
După primul război mondial, se pune temelia Palatului Agriculturii si această perioadă la Brăila se stabilea preţul cerealelor in Europa, la Bursa Agricolă.

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.5

În 1857, România devenea prima ţară din lume care extrăgea petrol în scopuri comerciale şi în cantităţi importante.

În 1857, se deschide la Ploieşti, prima rafinărie de petrol de tip industrial, iar Bucureştiul devenea primul oraş din lume care folosea petrolul lampant pentru iluminatul public.

Producţia a început să crească rapid, de la 275 de tone în 1857 la peste 3.000 de tone în 1862, an în care funcţionau 58 de unităţi de distilare a ţiţeiului. O bună parte din petrol, brut sau prelucrat, lua calea Turciei, dar şi a Austriei, Franţei şi Angliei. Judeţele Buzău şi Dâmboviţa produc mai mult decât Prahova, dar Ploieştiul rămâne centrul economic al noii lumi. În 1894, România a ajuns la 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova.

Concomitent cu explozia producţiei au început să apară şi micii „magnaţi” ai lingourilor negre. Au existat două categorii de îmbogăţiţi;
Pe de o parte, era pătura de jos, pricopsită de pe urma redevenţei, care primea, după lege, 14% din valoarea ţiţeiului extras. Unii au ajuns atât de bogaţi încât nu mai ştiau ce să facă cu banii. „Radu Câmpeanu, de exemplu, încasa, în 1938, 1,2 milioane de lei zilnic, cât pentru cinci automobile Chevrolet. Radu Tudoran a scris chiar într-o carte, «Flăcările», că ţăranii din Buştenari şi-au pus faianţă în grajd la cai şi îi adăpau pe aceştia cu şampanie.”

Atât în Primul, cât şi în cel
de-al Doilea Război Mondial, zona petroliferă a Ploieştilor a fost vizată. Petrolul românesc a stat ca singură resursă la baza maşinilor germane, iar rafinăriile de la Ploieşti erau foarte cunoscute, au intrat în planurile de sabotaj ale Aliaţilor. Există şi faimoase bombardamente asupra regiunii petrolifere de la Ploieşti

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.4

Armata româna, sub comanda directa a printului Carol I, a trecut Dunarea şi a participat la asediul Plevnei; rezultatul a fost încercuirea armatei otomane, condusa de Osman Pasa la 10 decembrie 1877.

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.3

Sfârşitul sec. XVI a fost dominat de personalitatea lui Mihai Viteazul. El a devenit voievod al Ţării Românesti în 1593 şi s-a alaturat Ligii Crestine - o coalitie antiotomana, initiata de papalitate şi de Sfantul Imperiu Roman. El a reusit, după grele batalii (Calugareni, Giurgiu) sa redobandeasca independenta ţării noastre. In 1599-1600, pentru prima data în istorie, el a unit toate teritoriile locuite de români, proclamandu-se "Print al Ţării Românesti, al Transilvaniei şi al întregii Moldove".

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.2

Dupa ce la inceput a ramas neutra, in primul razboi balcanic (1912-1913), Romania s-a alaturat Greciei, Serbiei, Muntenegrului si Turciei impotriva Bulgariei, in cadrul celui de-al doilea razboi balcanic. Pacea de la Bucuresti (1913) a marcat sfarsitul conflictului si ea prevedea ca sudul Dobrogei - Cadrilaterul (judetele Durostor si Silistra) sa devina parte la Romania.

CE MARI AM FOST si ce mici suntem! ep.1

Cu cele 7,2 milioane de barili de titei produs in 1937, Romania era cel de-al doilea producator european si nr. 7 in lume. Venitul national pe cap de locuitor atingea 97 de dolari, in 1938, comparativ cu cel al Greciei de 76$, cel al Portugaliei de 81 $, cel al Cehoslovaciei de 141$ si al Frantei de 246$.